Totul despre intarcat

Stii bine ca in timpul alaptarii ai pus bazele unei relatii emotionale unice, cum numai intre o mama si odorul ei poate exista, asa ca, atunci cand vine momentul sa-l intarci este posibil sa te simti exclusa. Momentul intarcarii il stabilesti in functie de tine si copilul tau, dar trebuie sa stii ca acest proces dureaza ceva timp, el se face treptat, pe masura ce alimentele solide inlocuiesc unele mese la san ale prichindelului.

Ce reprezinta intarcatul?

Intarcatul inseamna sa renunti sa-ti mai hranesti copilasul prin alaptare. Acest lucru necesita multa rabdare si se realizeaza treptat, incercand sa inlocuiesti progresiv cate o masa la san, pentru a-i oferi inschimb hrana solida.
Timpul necesar intarcarii este variabil in functie de tine si bebelus, dar in majoritatea cazurilor necesita o perioada mai lunga de timp, chiar pana la 6 luni.

Cand e momentul potrivit pentru intarcare?

Desi specialistii recomanda o minima perioada de alaptare de 6 luni cu prelungirea ei pana la 2 ani datorita multiplelor beneficii aduse de laptele de mama, nimeni nu poate decide in locul tau cat timp sa-ti alaptezi micutul.
In general, perioada medie la care mamele din ziua de azi incep oprirea alaptarii este 4-6 luni, odata cu diversificarea hranei sugarului.

Metode de intarcare

Cheia unei intarcari reusite consta in stoparea lenta si progresiva a meselor la san. In niciun caz nu incerca sa-ti dezveti copilul de supt in mod fortat, pentru ca mai rau il vei traumatiza.
De-a lungul alaptarii s-a creat o relatie unica intre voi doi, iar copilasul nu considera suptul sanului ca fiind doar o sursa de hrana, ci il vede ca pe un mod in care primeste afectiune, petrece timp cu mamica, isi regaseste linistea la sanul mamei, care ii da un sentiment de protejare si il ajuta sa adoarma mai bine.

Pentru ca dupa intarcare nevoia de afectiune creste, trebuie sa te gandesti sa petreci timp cu copilasul tau, sa-l alinti si sa-l dezmierzi, poti sa-I canti un cantecel de leagan sau sa-i spui o poveste. Vocea ta calda il va linisti si astfel se va simti in siguranta.

Cea mai folosita metoda pentru intarcare este renuntarea la una din mesele la san ale micutului. Astfel, observa la care din mese micutul suge cel mai putin (tine sfarcul in gurita fara sa suga si doar il mesteca fara pofta) si incearca sa omiti acel alaptat, oferindu-i in schimb biberonul cu lapte muls de la sanul tau sau o formula de lapte; laptele de vaca poate fi folosit doar in cazul copiilor care au peste 1 an. Pentru a nu-l priva de afectiunea pe care o primea pe parcursul alaptatului, in timp ce mananca din biberon il poti tine in brate, la pieptul tau.

Puiutul tau este obisnuit cu un anumit orar al meselor si poti folosi acest lucru in favoarea ta. Poti incerca sa amani alaptatul sau sa-i atragi atentia cu alte activitati interesante, cu plimbari, jocuri sau vizite pe la prieteni sau rude- ii poti explica ca nu-l poti hrani la san pana ce nu ajungeti acasa.
In timp poti micsora timpul de alaptare pana la jumatate. Astfel, cantitatea de lapte pe care copilasul o suge la o masa nu-i mai este suficienta si va incepe sa fie nevoie de hrana suplimentara, iar alaptatul va scadea in importanta.

Vei avea nevoie de tact atunci cand vei dori sa-l dezveti de suptul la san seara, inainte de culcare, deoarece micutul si-a format din asta un ritual, mergand la culcare in compania sanului mamei. Incearca sa gasesti metode prin care sa schimbi obiceiurile cu care l-ai invatat pe copilas sa adoarma. In timpul zilei il poti antrena in diferite activitati interesante care sa-i solicite energia si astfel sa fie mai obosit seara si sa adoarma mai usor.

Nu uita sa ai grija si de tine in aceasta perioada pentru a evita inflamarea si senzatia de tensiune in sani. Odata cu inceperea intarcarii, cantitatea de lapte din sani va scadea treptat, dar la inceput va trebui sa apelezi la pompele pentru muls sau sa-ti golesti singura sanii- atentie nu-i goli de tot, ci doar pana eliberezi tensiunea acumulata pentru a da de stire organismului ca doresti sa incetezi perioada de alaptare.

Un articol de Simona Prodanoiu