Conflictele intre generatii: Copiii de ieri si de azi

Conflictele intre generatii:

Nu e nimic mai frumos pe lumea asta decat atunci cand copiii sunt mici, scumpi, cand ii imbracam cu hainute dichiste ca pe niste papusele si ii ducem in parc, la joaca, ii luam cu noi peste tot, avem grija de ei, iar ei ne asculta si ne urmaresc peste tot. Dar timpul trece si micutii nostrii cresc.. si atunci totul se schimba. Din frumuseii micuti care erau, se transforma in adolescentii care vor sa isi ia viata in propriile maini si nu ne mai asculta pe noi, nici macar atunci cand le vrem binele. Din strumfii simpatici si iubitori ajung niste omuleti mai inalti ca noi, dornici de noi experiente, distanti fata de noi, curiosi sa experiementeze totul si sa intreaca granitele impuse.

Nu stim daca exista reguli exacte prin care sa va spunem cum sa va descurcati cu adolescentii si cum sa ii indrumati in asa fel incat sa scoateti tot ce e mai bun din ei si sa nu ii lasati sa cada in umbra, insa putem sa vorbim despre cateva aspecte ca sa puteti sa ii intelegeti putin mai bine si sa atenuati conflictele.

Ar trebui ca tactul si experienta de viata a noastra, a adultilor, sa faca acest „razboi” mai putin dur, insa greutatile de zi cu zi, stresul, munca, si toate problemele cu care ne confruntam zi de zi, ne fac slujba de parinte ceva mai grea. Atunci apar problemele. Parintii au doua variante: ori accepta situatia si incearca sa o rezolve asa cum e, ori incep sa-i piarda cumpatul, incep sa interzica, sa-si impuna legea, sa nu mai asculte copilul etc.

Aceste neintelegeri sunt de cele mai multe ori vechi dar rabufnesc ori de cate ori au ajuns la limita. Cand se ajunge in acest punct, inseamna ca situatia in care sunteti indica deja o criza, deci incercati sa nu ardeti toate podurile...

Cea mai buna solutie, in orice situatie, este comunicarea

Faceti-va timp sa vorbiti cu copiii, sa ascultati ce au de zis. Ei va vor spune ce isi doresc. Astfel veti ajunge sa ii cunoasteti, sa stiti ce fel de oameni sunt, sa le corectati pasii atunci cand e nevoie, sa le dati sfaturi atunci cand au nevoie. Pana la urma toti copiii realizeaza ca cei mai buni prieteni ai lor sunt parintii, ca pe ei se pot baza oricand au nevoie si ca nu vor mai intalni pe nimeni care sa le doreasca binele asa cum le doresc cei care le-au dat viata si i-au crescut. O lipsa de comunicare nu va face decat sa ii indepartati, iar ei vor avea nevoie de raspunsuri si sfaturi si le vor cauta in alte parti. Aici intervine anturajul. Prietenii lor, oricat de buni ar fi, nu o sa ii indemne spre bine asa cum ati putea voi, parintii lor.