Asa cum vorbeam si in prima parte a acestui articol, copilul poate fi si obraznic.Despre acest aspect vom incerca sa vorbim in continuare. Proasta- crestere este cauzata in mare parte de parinte si de nepriceperea acestuia in a acorda o educatie cuviincioasa. Poznele copiilor nu inseamna obraznicie, ci ele fac frumusetea copilariei. Pentru a corecta comportamentul unui copil obraznic trebuie sa iti impui intai tie niste limite si apoi copilului niste reguli, pe care daca nu le va respecta sa stie ca trebuie sa suporte consecintele.

Asa cum vorbeam si in prima parte a acestui articol, copilul poate fi si obraznic.Despre acest aspect vom incerca sa vorbim in continuare. Proasta- crestere este cauzata in mare parte de parinte si de nepriceperea acestuia in a acorda o educatie cuviincioasa.

Poznele copiilor nu inseamna obraznicie, ci ele fac frumusetea copilariei. Pentru a corecta comportamentul unui copil obraznic trebuie sa iti impui intai tie niste limite si apoi copilului niste reguli, pe care daca nu le va respecta sa stie ca trebuie sa suporte consecintele.

Copilul trebuie sa stie cine ia deciziile in familie si cine are ultimul cuvant. In timpul unei discutii contradictorii, expune-ti punctul de vedere clar si ferm si ignora comentariile ulterioare ale copilului, eventual gaseste ceva de facut prin casa- astfel el va vedea ca esti preocupata si nu-I mai asculti plansetele si nemultumirile.

Pentru a-l invata sa nu iasa din cuvantul tau, sa fie ascultator si constient ca nu este indeajuns de matur ca sa ia decizii, ci ca aceste decizii sunt luate numai de parinti, invata-l ca unele lucruri nu pot fi discutate, si chiar daca nu ii place, trebuie sa le faca. Invata-l ca nu intotdeauna facem ceea ce ne place, ci suntem nevoiti sa facem si ceea ce trebuie.

Fiecare obraznicie trebuie pedepsita. Oricat de mult te-ar durea aplicarea unei pedepse (este exclusa corectia fizica), trebuie sa faci si acest lucru. Daca copilul scapa de pedeapsa de cateva ori, el invata ca orice ar face el nu este pedepsit, comportamentul lui se va inrautati si el va avea impresia ca este stapan pe situatie.

Intotdeauna in discutiile cu copilul trebuie sa folosesti un ton calm, dat totodata ferm, aratandu-i ca tu detii controlul situatiei si nu exista loc de comentarii. Daca copilul este nerespectuos, inceteaza conversatia si pleaca de langa el, evita-l si nu-l mai baga in seama, arata-I ca esti suparata si ca nu esti dispusa nici in ruptul capului sa admiti un astfel de comportament. Faptul ca il ignori il va durea si il va determina sa reflecteze la actiunile sale.

Copilul are o personalitate in formare, de aceea parintii trebuie sa fie fermi si sa-l ghideze in mod corect cand greseste, sa-l invete ca respectul este foarte important si ca vei primi respect doar daca esti dispus sa-i respecti pe ceilalti.

Un articol de Simona Prodanoiu


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Copilul obraznic (partea a2a).