Un studiu internațional recent arată că întâlnirea copiilor cu inteligența artificială se petrece deja de la vârste mici, iar în România această realitate este mai pronunțată decât în majoritatea țărilor europene analizate. La 10 ani, unul din cinci copii folosește deja instrumente de inteligență artificială pentru a scrie texte pentru școală, iar la 15-16 ani proporția ajunge la doi din trei — cea mai ridicată dintre cele 19 țări incluse în cercetarea EU Kids Online 2026, lansată recent de London School of Economics.
Pentru părinți și profesori, întrebarea importantă nu mai este dacă un copil știe să folosească telefonul, o aplicație sau un chatbot AI, ci dacă înțelege ce face cu aceste instrumente. Un copil poate naviga cu ușurință printr-o aplicație și poate obține în câteva secunde un răspuns de la un chatbot, fără să știe însă dacă acel răspuns este corect, cum îl poate verifica sau ce date personale nu ar trebui să ofere online.
Conceptul de Digital Intelligence, dincolo de a „ști să umbli cu telefonul”
Din nevoia de a face diferența între a folosi tehnologia și a o înțelege a apărut conceptul de Digital Intelligence, prescurtat DQ. Este vorba despre un ansamblu de competențe prin care copiii învață să folosească tehnologia responsabil și în siguranță, dar și să creeze cu ajutorul ei. Inteligența artificială, programarea și creația digitală se întâlnesc astfel cu gândirea critică, rezolvarea problemelor, colaborarea și siguranța online.
Conceptul are un cadru internațional standardizat, cunoscut drept IEEE 3527.1, care acoperă opt domenii, printre care identitatea digitală, utilizarea responsabilă a tehnologiei, siguranța și securitatea online, alfabetizarea digitală și comunicarea. Simplificat, pentru un copil, aceste competențe înseamnă să înțeleagă ce instrumente folosește, să verifice o informație înainte să o creadă, să știe cum se protejează online și să poată folosi tehnologia pentru a rezolva probleme sau a crea, nu doar pentru a consuma conținut.
Ce arată datele PISA despre diferența dintre acces și competență
Rezultatele PISA 2025, publicate la începutul lunii septembrie, oferă o imagine similară pentru elevii de 15 ani. În România, 40% dintre elevii de această vârstă spun că folosesc chatboturi AI pentru a-i ajuta să învețe cel puțin săptămânal, fie pentru cercetarea unui subiect nou, rezumarea unor texte sau redactarea unor lucrări.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) atrage însă atenția că simpla utilizare a tehnologiei nu garantează rezultate mai bune — contează scopul, frecvența și felul în care elevii sunt învățați să folosească aceste instrumente. Datele arată că elevii care învață la școală să evalueze calitatea informațiilor generate de AI obțin rezultate ușor mai bune la științe decât cei care nu folosesc sau folosesc rar aceste instrumente, deși relația nu demonstrează neapărat o cauzalitate directă. Concluzia rămâne clară: accesul la tehnologie și competența de a o folosi sunt două lucruri diferite.
De la joc la construcție: cum se formează gândirea digitală
Un exemplu simplu ilustrează diferența dintre a folosi și a înțelege tehnologia. Un copil poate petrece ore întregi într-un joc video, cunoscându-i perfect regulile. Dar, atunci când încearcă să construiască el însuși un joc simplu, trebuie să stabilească reguli, să transforme o idee într-o succesiune de pași, să găsească erori și să le corecteze. Programarea devine astfel un instrument pentru gândire și rezolvarea problemelor, nu doar o abilitate tehnică.
Programele educaționale construite în jurul conceptului de Digital Intelligence, precum cele oferite de organizația Logiscool, pornesc de la această idee: fiecare întâlnire are la bază un proiect concret, în care copilul testează o idee, observă ce nu funcționează și învață să corecteze. Cursurile sunt organizate pe grupe de vârstă, de la clasa pregătitoare până la gimnaziu, iar vârsta recomandată pentru debut este de aproximativ 7 ani.
Siguranța online, parte din alfabetizarea digitală
Un aspect esențial al Digital Intelligence este siguranța online. Pentru un copil care folosește jocuri, aplicații și instrumente AI, a ști să se protejeze înseamnă să înțeleagă ce sunt datele personale, de ce nu trebuie distribuite anumite informații, cum recunoaște un conținut suspect și când trebuie să ceară ajutorul unui adult.
Ministerul Educației a indicat, după publicarea rezultatelor PISA 2025, dezvoltarea alfabetizării digitale și a utilizării responsabile a inteligenței artificiale în școli ca una dintre direcțiile prioritare, astfel încât competențele elevilor să nu depindă exclusiv de resursele pe care le au acasă. Mesajul pentru părinți și educatori rămâne același: important nu este doar cât timp petrece un copil în mediul digital, ci ce face cu acel timp — dacă învață, verifică, rezolvă probleme sau creează.
Întrebări frecvente despre Digital Intelligence
1. Ce este Digital Intelligence (DQ)?
Este un ansamblu de competențe tehnice, cognitive și socio-emoționale prin care copiii învață să înțeleagă tehnologia, să o folosească responsabil și în siguranță și să creeze cu ajutorul ei, standardizat internațional prin IEEE 3527.1.
2. De la ce vârstă este recomandat să înceapă copiii să-și dezvolte aceste competențe?
Specialiștii recomandă un prim contact structurat în jurul vârstei de 7 ani, cu programe adaptate treptat, de la clasa pregătitoare până la gimnaziu.
3. De ce nu este suficient ca un copil să știe să folosească AI sau o aplicație?
Pentru că a folosi cu ușurință un instrument digital nu înseamnă automat că știi să verifici informațiile primite, să te protejezi online sau să folosești tehnologia pentru a crea, nu doar a consuma conținut.
Foto main: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...

Ministerul Educației respinge uniformele obligatorii: „Nu există un studiu care să arate că reduc bullying-ul”
ANOSR cere majorarea bursei sociale minime la 1.050 de lei pentru studenți
Senatul a votat acordarea burselor școlare inclusiv pe timpul vacanțelor
Universitățile românești, prezență redusă în clasamentul Shanghai pe domenii de studiu 2026