Dupa bucuria imensa determinata de nasterea unui bebelus vioi, frumos si sanatos, tanara mamica poate avea momente de cadere emotionala. Oboseala acumulata pe parcursul sarcinii si in timpul nasterii, responsabilitatea fata de bebelus si noptile nedormite pot contribui la instalarea unei stari psihologice negative.
Schimbarile pe care le aduce nasterea, un nou membru al familiei, dezechilibrele hormonale aparute imediat dupa nastere si schimbarile fizice pot constitui cauza unei depresii postnatale temporare, fara importanta deosebita, care poarta numele de “baby blues”. Mult mai ingrijoratoare decat aceasta stare pasagera este depresia postnatala, care necesita un specialist psiholog si sprijinul familiei.
Ce este depresia post-partum?
DPP nu dispare singura, ea este o afectiune psihologica mai severa dominata de sentimente de vinovatie, tristete, oboseala, pierderea interesului fata de bebelus si fata de alte activitati, si necesita consultul unui specialist in domeniu si tratament adecvat.
Multe femei nu sunt constiente ca sufera de DPP, deoarece majoritatea modificarilor fiziologice din timpul sarcinii prezinta simptome asemanatoare cu ale depresiei postnatale.
Care sunt cauzele DDP?
Cauzele instalarii depresiei sunt multiple, foarte variate si asociaza adesea atat factori fizici, psihici si sociali.
Printre cele mai frecvente cauze ale DPP se numara variatiile si modificarile hormonale, stressul acumulat, lipsa unui sprijin solid din partea partenerului de cuplu si al familiei.
Studiile explica depresia prin modificarile hormonale ce au loc imediat dupa nastere. Pe parcursul sarcinii, cantitatea de hormoni feminini (estrogen si progesteron) creste considerabil, dar acest lucru se petrece treptat pe parcursul celor 9 luni. Imediat dupa nastere, aceasta cantitate de hormoni scade drastic, atingand nivelurile de hormoni de dinainte de sarcina. Aceste variatii si dezechilibre hormonale se presupune ca induc femeia in starea depresiva.