Ce este si ce nu este ADHD?

Fara a exista inca informatii extrem de precise cu privire la cauzalitatea neurobiologica a ADHD, se stie, cu siguranta, ca ADHD este inalt transmisibil ereditar si nu este generat de alimentatie necorespunzatoare, comportamente si atitudini neadecvate ale parintelui in procesul de crestere si educatie a copilului sau urmarirea in exces a programelor TV si implicarea in jocuri pe calculator.
In ciuda prejudecatilor pe larg vehiculate in randul adultilor, parinti si chiar profesionisti, ADHD nu are legatura cu „rasfatul” copilului, iar comportamentele problematice asociate acestei probleme de sanatate nu tin de obraznicie, sfidare sau lipsa voluntara de cooperare din partea copilului in relatie cu adultul sau cu alti copii.
ADHD se manifesta mai frecvent la baieti decat la fete; simptomele cele mai frecvent intalnite la baieti sunt impulsivitatea si hiperactivitatea, in timp ce la fete predomina neatentia.

Cum arata copilul cu ADHD?

Se foieste, nu poate sta asezat, nu-si asteapta randul, alearga / se catara excesiv, pare tot timpul “pe picior de plecare”, vorbeste mult si fara sa se gandeasca inainte, ii intrerupe pe ceilalti, are dificultati in mentinerea atentiei, nu asculta, nu duce lucrurile pana la capat, nu se organizeaza, pierde lucruri importante. El este insa la fel de inteligent, afectuos si creativ ca orice alt copil de varsta lui. Nediagnosticat la timp, se va confrunta incet, incet cu probleme serioase acasa, la scoala si in societate.
Neidentificat la timp si netratat, ADHD-ul poate avea consecinte grave pe termen lung, care vizeaza esec scolar, depresie, probleme de interactiune sociala, dificultati in gasirea si pastrarea unui loc de munca etc. Interventia vizeaza in egala masura copilul, parintii si cadrele didactice in context educational.
Recomandarile comunitatilor stiintifice si de practicieni vizeaza insa abordarea dificultatilor asociate ADHD in colectivitate, in clasa de elevi si/sau grupa de prescolari, respectandu-se nevoile, caracteristicile si potentialul fiecarui copil si in acord cu principiile generale care stau la baza organizarii si functionarii invatamantului: principiul educatiei globale si individualizate, principiul asigurarii integrale a drepturilor copilului, principiul cooperarii cu familia si cu comunitatea locala si principiul asigurarii respectului fata de copil.