In familiile despartite, majoritatea tatilor sunt prea distanti si mamele sunt impovarate de solicitarile coplesitoare ale statutului de parinte singur.
In familiile despartite, majoritatea tatilor sunt prea distanti si mamele sunt impovarate de solicitarile coplesitoare ale statutului de parinte singur. Ce se poate face pentru a satisface nevoia continua a copiilor atat de mama cat si de tata?

Raspunsurile parintilor la aceasta intrebare de obicei arunca vina. Daca intrebi o mama divortata de ce tatii nu se implica ca parinti, un raspuns tipic ar fi: “Am facut tot ce am putut sa-l mentin implicat in viata copiilor, dar el nu vrea sa aiba nimic de a face cu ei. Niciodata nu a vrut. Nici copiii nu vor sa fie vizitati de el. Se duc sa se intalneasca cu el doar pentru ca le spun eu ca trebuie. De fapt, ei ar prefera sa stea acasa cu prietenii lor.”

La polul opus, daca intrebi un tata divortat de ce nu se implica, ei vor raspunde: “Ea face sa-mi fie foarte greu sa fiu cu copiii. Este vorba de lucruri marunte: intarzie de fiecare data cand vin sa-i iau, ii antreneaza in ceva mai important decat sa fie cu mine - o petrecere, de exemplu. Nu cred ca ea si-a dorit vreodata ca eu sa am o relatie adevarata cu copiii. Ea crede, precum a spus si judecatorului, ca acesti copii trebuie sa stea cu mama lor. Chiar si cand eram casatoriti si incercam sa fac ceva cu copiii, ma critica si imi spunea ea ce era mai bine de facut. Acum sunt constrans din cealalta parte. Noua mea sotie nu este de acord cu banii pe care ii trimit si imi spune ca cedez prea usor in fata fostei mele sotii. Dupa un timp, totul devine imposibil.”

Ambele parti au preocupari legitime, dar aceste puncte de vedere atat de diferite reflecta in principal calitatea slaba a comunicarii dintre fostii soti si polarizarea inevitabila cauzata de rolurile exclusive pe care cred ca le au unii in cresterea si educarea copiilor. Asemenea argumente asupra drepturilor mamelor si tatilor trebuie sa inceteze astfel incat copiii lor sa poata avea o relatie sanatoasa cu ambii parinti, fapt care include acces frecvent, programat regulat si fara conflicte atat la mama, cat si la tata. Exista multe cai practice pentru a atinge acest obiectiv.

Parintii divortati trebuie sa realizeze ca cel mai pretios cadou pe care il pot oferi copiilor lor este permisiunea de a fi la fel de apropiati si de celalalt parinte. Pentru a satisface nevoia copilului de a avea o relatie continua cu celalalt parinte, cel dintai trebuie sa renunte la ostilitatea pe care o manifesta fata de fostul sot. Bunicii pot ajuta prin faptul ca nu vor lua partea fostei nore sau fostului ginere si, in schimb, vor descuraja parintii sa-si implice copiii in conflicte de loialitate. Prietenii pot sprijini identitatea tatalui ca parinte prin sublinierea importantei pe care o are contributia lui in viata copiilor si importanta pe care o au copiii in oferirea unui nivel calitativ superior vietii lui. O noua femeie in viata lui trebuie sa-i incurajeze eforturile de a ramane implicat in viata copiilor si sa nu interpreteze acest atasament fata de copii ca o legatura amenintatoare cu fosta lui sotie.

Garbo - Arta de a trăi frumos!

Abonează-te pe


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri