Despre joaca, despre parinti si despre cursuri de-a joaca

Aproape a trecut luna martie, in care am avut norocul sa ma intalnesc la cursurile mele cu parinti pasionati de copiii lor si de relatia cu ei. Am cunoscut oameni frumosi, deschisi, de la care am invatat multe, dar mai ales, am invatat ca TOTI parintii isi doresc o apropiere totala de copiii lor si ca ar face orice pentru fericirea lor.

Cursul Joc de Emotii si invingerea fricilor

Cursul de Joc si Emotii, care are la baza filosofia de Playful Parenting, mi-a aratat preocuparea parintilor de a-i ajuta pe copiii lor cu jocul. Pentru ca jocul este limbajul universal al copiilor. Nu voiau solutii practice la intrebari gen: “Cum sa fac daca copilului meu ii e teama de gandaci?” sau “Ce facem, acceptam prietenii imaginari ai copiilor nostri?”. Nu, voiau sa se joace cu ei pe temele astea. Si asta m-a induiosat foarte mult, stiind cat de putin timp au parintii dupa o zi istovitoare la serviciu.

O mamica a reusit sa isi ajute baietelul de 3 ani si jumatate sa treaca peste teama de intuneric, jucandu-se cu el in fiecare seara in cort de-a…Domnul Intuneric, care venea sa bea si el ceai cu baietelul! O alta mamica a reusit sa isi ajute baietelul de 1 an jumate sa atinga butoanele de la jacuzzi, mimand ca ei ii este teama de butoane. Unei fetite ii e mult mai usor sa se apropie de copiii de la locul de joaca, unde inainte statea doar pe margine. Iar un tatic a acceptat ideea ca e OK daca plange copilasul lui noaptea cand se trezeste si se duce el la bebelus, si nu mama.

Cititi tot articolul pe UrbanKid.ro.

Aboneaza-te la NewsLetter-ul Kidz pentru a primi mai multe articole despre copii.