Adoptia

In termeni comuni adoptia poate fi definita ca fiind: " o operatiune juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre familia adoptiva si copil, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului."

Citeste si:

Omul se naște cu capacitatea conexiunii: Psihologia conexiunii

Nou-nascutul nu ar putea supravietui daca el ar depinde de instinctele si aptitudinile sale. El este dependent in mare masura de bunavointa si ajutorul altora...

Abandonul provoaca copiilor aflati in aceasta situatie o trauma profunda deoarece conduce catre pierderea imprevizibila a punctelor de referinta si catre perceptia faptului de a fi refuzat, acestea fiind doua evenimente care coincid si se rasfrang in mod negativ asupra personalitatii care abia se naste.

Citeste si:

Alternative simple și rapide pentru pui gătit la cuptor

Mediul familial nu poate fi egalat nici de cele mai bune conditii oferite de institutiile de protectie a copilului, motiv pentru care, pentru dezvoltarea cat mai apropiata de normal a oricarui copil, chiar si cea mai napastuita familie este preferabila institutiei.

Centrele de plasament creaza conditii pentru forme de izolare pronuntate, care impiedica orice raport interpersonal, care taie orice stimul de dezvoltare, anihileaza originalitatea, conditioneaza afectivitatea, pana la transformarea copilului intr-un “obiect” printre obiecte, care lupta numai pentru a supravietui.

Un copil sau un nou-nascut institutionalizat porneste la drum dezavantajat in comparatie cu ceilalti copii din familii, sarcina familiei adoptive fiind aceea de a ajuta copilul sa-si recupereze resursele de baza.

Autor: Avocat Beatrice Comaniceanu

Sursa: Psiholife.ro