Ministrul Educației și Cercetării, Sorin Costreie, a vorbit despre nevoia de a schimba modul în care sunt privite creșele și grădinițele din România. Într-un interviu acordat recent, el a atras atenția asupra unei mentalități larg răspândite, potrivit căreia rolul acestor instituții s-ar limita la îngrijirea de bază a copiilor mici, fără a lua în considerare potențialul lor cognitiv și emoțional uriaș din primii ani de viață.
O etapă esențială, adesea subestimată
„Acolo este mentalitatea: copiii ăia sunt mici, trebuie să ai grijă de ei, doar să nu se bată, să fie mâncați, culcați, liniștiți”, a explicat Sorin Costreie, subliniind că o astfel de abordare ignoră ceea ce se întâmplă cu adevărat în mintea unui copil mic. Ministrul a amintit că trecerea grădinițelor și creșelor din subordinea primăriilor în cea a sistemului educațional a fost un pas important, pentru că a schimbat perspectiva asupra acestui segment: nu mai este doar despre supraveghere, ci despre educație.
Potrivit lui Costreie, perioada din jurul vârstei de 3-4 ani este una în care copiii au cel mai mare număr de conexiuni neuronale, iar creierul lor se adaptează cu o ușurință remarcabilă la contexte noi. Este, de asemenea, vârsta la care apar întrebările fundamentale despre lume: „Ce e viața?”, „Ce e Dumnezeu?”, „Ce e apa?”.
Curiozitatea, hrănită prin joc
Ministrul a subliniat că aceste întrebări nu trebuie tratate cu instrumente de filosofie abstractă, ci prin joc și printr-o pregătire psihopedagogică adecvată, adaptată vârstei copiilor. „Să nu ne închipuim că ne ducem cu Hegel la copii”, a precizat el, explicând că scopul real este ca micuții să ajungă în clasa pregătitoare și apoi în clasele primare cu dorința autentică de a descoperi și de a înțelege lumea din jurul lor.
Comparând sistemul românesc cu alte modele educaționale, Costreie a atras atenția că România pierde teren tocmai pentru că nu valorifică la adevărata lui importanță acest segment timpuriu. „Doar să ne întreținem întrebările și după aceea să mergem cu acest sistem interogativ-socratic, cum l-am numit, mai departe, adică să se propage și să se păstreze flacăra până la maturitate”, a mai spus ministrul, subliniind continuitatea necesară între educația timpurie și restul parcursului școlar. Potrivit ministrului Sorin Costreie, în jurul acestei vârste copiii au cel mai mare număr de conexiuni neuronale, iar creierul lor se adaptează extrem de ușor la contexte noi, fiind perioada marilor întrebări existențiale. Prin joc și printr-o pregătire psihopedagogică adecvată, fără a recurge la concepte abstracte, ci adaptând metodele la nivelul de înțelegere al copiilor mici. Trecerea de la o viziune axată exclusiv pe îngrijire și supraveghere la una educațională, care valorifică potențialul cognitiv al copiilor încă din primii ani de viață.
Sursa foto: Facebook Sorin CostreieÎntrebări frecvente despre Educație Timpurie
1. De ce este importantă vârsta de 3-4 ani în dezvoltarea copilului?
7 recomandări de cărți scrise de autori români, apărute anul trecut, care au devenit bestseller
CampioMATE, mișcarea națională care atrage copiii în jocul matematicii, anunță câștigătorii Ediției 2026
Ministrul Educației cere clase mai mici: „34 de elevi într-o clasă e enorm”
2. Cum ar trebui stimulată curiozitatea copiilor mici, potrivit ministrului Educației?
3. Ce schimbare de mentalitate propune ministrul pentru grădinițe și creșe?
Mi-am făcut un obicei din a spune cele mai crude adevăruri în glume și metafore. Poate că uneori acestea par a fi ascunse în spatele unei formule sofisticate, dar, în esență, sunt simple. Acest lucru este valabil...
Ministrul Sorin Ionescu: profesorii trebuie să înțeleagă și să încurajeze elevii, nu doar să livreze conținuturi
Ministrul Educației: profesorii trebuie să își asume un rol social și să îi vadă cu adevărat pe copii
Ministerul Educației cercetează sursele birocrației din școli, pentru a ușura munca profesorilor
Ministerul Muncii clarifică drepturile financiare majorate pentru elevii cu CES și handicap