Cele mai rele replici rostite de parinti copiilor

4. Daca nu icnetezi te las aici si plec!

Se mai intampla cand iesiti la cumparaturi sau la joaca cu copiii ca acestia sa aiba o dorinta arzatoare fie sa se mai joace, fie sa ii cumparati o jucarie si de ciuda ca nu se pot intampla lucrurile dupa placul lor incep sa planga, sa se roage, sa insiste pana cand parintele fie cedeaza in favoarea lor, fie... cedeaza de nervi. Varianta ideala ar fi ca parintele sa nu cedeze de niciun fel ci sa faca lucrurile asa cum trebuie.

Dar de multe ori parintii se enerveaza si ameninta copilul cu abandonul. Copii se simt vulnerabili si profund atasati de parinti astfel ca cea mai mare temere a lor este sa fie lasti singuri, lipsiti de aparare si sustinere. Studii psihologice au scos la iveala urmatoarele: prima amintire din viata unui om este in cele mai multe cazuri legate de un sentiment negativ, de frica, peste 60% din adulti avand ca prima amintire un moment in care s-a pierdut de parinti. Oferiti-i copillui o alternativa, nu amenintarea cu abandonul, spre xemplu: “mami nu poate sa iti cumpere jucaria aceea, e prea scumpa si nu poate, nu ca nu vrea, dar uite, ca sa-ti treaca supararea mergem sa mancam o inghetata, bine?”. Este indicat sa-i vorbiti copilului (si in cazul adultilor este valabil) cu formule ce induc raspunsul: “nu-i asa ca?” sau “bine?” sau “facem asa?”, persoana avand tendinta sa dea raspunsul pe care doriti sa-l auziti.

5. X-ulescu este mai bun

Adesea parintii compara copiii cu altii: fie cu surorile sau fratii, fie cu alti copii ai pritenilor, ai vecinilor sau colegi de scoala. Aceste comparatii nu sunt deloc constructive pentru copii. Chiar daca parintele si-ar dori sa-i dezvolte prin astfel de comparatii spiritul competitiv al copilului, din pacate efectul este altul si deloc unul pozitiv, mai ales cand persoana de comparatie este unul din frati. Copilul intelege alfel aceste vorbe, mai exact: “nu esti suficient de bun, de destept, de frumos, de rapid etc., asadar ca parinte sunt dezamagit de tine, mai bine nu te aveam sau aveam alt copil, pe acela de-l tot laud”. Aceste comparatii fac ca in sufletul copilului sa incolteasca rivalitatea, sentimentele negative, ura, gelozie, scaderea increderii de sine si aceste sentimente pot avea urmari deloc frumoase daca apar intre frati. Copilul se va inchide, se va izola si va incerca sa iasa altfel in evidenta in fata parintilor, prin activitati la care se pricepe si care chiar ii reusesc poate mai bine decat celuilalt sau prin isterii (dezvolta tulburarea histrionica de comportament). Este important ca parintele sa inteleaga ca al sau copil are talentele si aptitudinile sale si chiar daca nu are cele mai bune rezultate la matematica, poate este un pictor desavarsit sau un copil cu aptitudini artistice, sportive etc. Parintele trebuie sa caute aptitudinile copilului si sa incerce sa le dezvolte in principal pe acelea ci nu cele care ii sunt contra caraterului sau.

Un articol de Iulia Dibu

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo