Cum eu locuiam la acea vreme la bunici imi era tare greu sa-mi conving bunicii ca eu chiar nu sunt singura si am cel mai bun prieten aproape, mai ales cand bunica se incapatana sa-l calce in picioare pentru ca nu-l vedea si sa nu-i puna si lui Ciprian un tacam la masa. Ciprian a disparut cu timpul, nu-mi dau seama exact in ce moment, dar stiu ca imi era la acea vreme mult mai usor sa-mi exprim sentimentele prin gandurile si dorintele lui Ciprian si sa explic ceea ce vreau fara sa ma gandesc la ce vor crede parintii / bunicii / prietenii reali / colegii de la gradinita. Era micul nostru secret si functiona de fiecare data.
Chiar e un lucru rau ca un copil sa aiba un prieten imaginar? Evident, nu unul care sa “ii fie aproape pana la 20 de ani”, dar atunci cand vorbim despre un copil de doar cativa ani care a nascocit un prieten invizibil pentru altii e clar ca e o mica problema de comunicare ce se poate rezolva in timp.
Cititi tot articolul pe UrbanKid.ro.
Dincolo de nopțile nedormite – Inegalitatea tăcută cu care se confruntă comunitatea LGBT+
Studiu: 11% dintre români nu merg niciodată la evenimente culturale! Lipsa timpului și a banilor sunt principalele motive
Frica de stomatolog, o realitate ignorată: 75% dintre români se plâng de o sănătate orală proastă - sau foarte proastă
Între un copil de 14 ani și un bărbat de 40 de ani NU există o relație de iubire. Nu a fost o poveste de dragoste. A fost abuz.