Este una dintre propozițiile pe care mulți părinți o aud de mai multe ori pe zi, mai ales în vacanțe, în weekend sau după grădiniță și școală. Uneori apare la doar câteva minute după ce copilul a terminat o activitate. Alteori este rostită chiar într-o cameră plină de jucării.
Reacția instinctivă a adultului este să caute imediat o soluție: propune un joc, scoate alte jucării, organizează o activitate sau, în lipsă de timp, oferă o tabletă ori pornește televizorul.
Totuși, plictiseala nu este întotdeauna un lucru rău. Din perspectiva psihologiei dezvoltării, ea poate reprezenta un moment de tranziție în care creierul începe să caute idei noi, să imagineze scenarii și să construiască jocuri proprii. Cu alte cuvinte, plictiseala poate deveni unul dintre motoarele creativității.
Provocarea nu este să eliminăm fiecare moment de plictiseală, ci să îl ajutăm pe copil să descopere că poate transforma singur acel gol într-o experiență interesantă.
De ce spune copilul atât de des că se plictisește
Atunci când copilul spune că se plictisește, nu vorbește întotdeauna despre lipsa activităților.
Uneori transmite:
- nu știu cu ce să încep;
- vreau să petrec timp cu tine;
- am nevoie de o provocare;
- sunt obosit;
- sunt suprastimulat;
- m-am obișnuit să primesc divertisment imediat;
- nu îmi vine nicio idee.
Pentru copiii mici, inițierea jocului nu este întotdeauna spontană. Ei învață treptat să transforme obiectele obișnuite în povești, personaje și aventuri.
Plictiseala poate fi benefică pentru dezvoltarea copilului
Deși sună surprinzător, cercetările din domeniul dezvoltării copilului sugerează că perioadele fără stimulare continuă pot favoriza imaginația, rezolvarea creativă a problemelor și jocul independent.
Când nu există o activitate pregătită de adult, copilul începe să caute propriile idei.
În acel moment poate:
- inventa reguli noi;
- construi povești;
- experimenta;
- combina obiecte diferite;
- explora soluții originale.
Aceste procese solicită funcțiile executive ale creierului: planificarea, flexibilitatea cognitivă, memoria de lucru și autocontrolul.
De ce ecranele reduc uneori toleranța la plictiseală
Nu ecranele sunt problema în sine, ci ritmul foarte rapid al stimulării.
Desenele animate, videoclipurile scurte și jocurile digitale oferă recompense aproape instantanee:
- imagini care se schimbă permanent;
- muzică;
- culori intense;
- provocări rapide;
- feedback imediat.
După o perioadă lungă petrecută în fața unui ecran, jocul obișnuit poate părea mai lent și mai puțin spectaculos.
Copilul poate spune că se plictisește nu pentru că nu are jucării, ci pentru că sistemul lui nervos așteaptă un nivel mai mare de stimulare.
Academia Americană de Pediatrie recomandă echilibrarea timpului petrecut în fața ecranelor cu joc liber, mișcare și interacțiuni directe cu familia.
Cum reacționează părinții și de ce uneori întrețin problema
Din dorința de a-l vedea fericit, adultul devine adesea organizatorul permanent al timpului copilului.
Imediat ce apare:
„Mă plictisesc.”
urmează:
- o activitate nouă;
- o jucărie;
- un desen animat;
- o ieșire;
- o gustare.
Astfel, copilul învață fără intenție că altcineva îi rezolvă fiecare moment de gol.
În timp, poate deveni tot mai dificil pentru el să își genereze singur idei.
Ce poți spune când copilul afirmă că se plictisește
Nu este nevoie să îi găsești imediat o ocupație.
Mai utile sunt întrebările care îl pun în rol activ:
- Care este primul lucru care îți vine în minte?
- Ce ai putea inventa cu ce ai deja?
- Dacă ai fi explorator, ce ai face acum?
- Ce joc nu ai mai jucat de mult?
- Ai vrea să construiești, să creezi sau să descoperi ceva?
Aceste întrebări îi stimulează imaginația în loc să îi ofere răspunsul gata făcut.
10 activități care dezvoltă creativitatea fără ecrane
1. Cutia cu invenții
Umple o cutie cu materiale reciclabile:
- tuburi de carton;
- capace;
- cutii;
- bețe de înghețată;
- hârtie colorată;
- lipici;
- sfoară.
Provocarea este simplă:
„Construiește ceva ce nu există încă.”
Nu există răspuns corect.
2. Povestea în lanț
Un adult începe povestea cu o singură propoziție.
Copilul adaugă următoarea.
Continuați alternativ până apare o aventură completă.
Această activitate dezvoltă imaginația, vocabularul și flexibilitatea gândirii.
3. Vânătoarea de culori
Spune-i:
„Găsește cinci obiecte albastre.”
Apoi:
- cinci rotunde;
- cinci moi;
- cinci care încep cu aceeași literă.
Poate fi jucată în casă sau afară.
4. Restaurantul imaginar
Copilul devine bucătar.
Pregătește meniuri folosind:
- plastilină;
- hârtie;
- frunze;
- pietricele;
- cuburi.
Jocul simbolic dezvoltă creativitatea și limbajul.
Foto: Shutterstock.com5. Orașul construit din perne
Pernele, păturile și scaunele pot deveni:
- castele;
- peșteri;
- trenuri;
- baze secrete;
- nave spațiale.
Construcția îi obligă pe copii să planifice și să găsească soluții.
6. Cutia cu personaje
Pune într-o cutie obiecte diverse:
- o cheie;
- un nasture;
- o lingură;
- un șnur;
- o pălărie;
- o figurină.
Copilul extrage trei obiecte și inventează o poveste în care toate apar.
7. Misiunea detectivului
Ascunde mici indicii prin casă.
Fiecare indiciu conduce la următorul.
La final poate descoperi:
- o carte;
- o provocare;
- un mesaj;
- o gustare.
Activitatea dezvoltă atenția și rezolvarea de probleme.
8. Laboratorul de experimente
Poți realiza împreună experimente simple și sigure:
- vulcan cu bicarbonat și oțet;
- amestecuri de culori;
- obiecte care plutesc și care se scufundă;
- cuburi de gheață colorate.
Important este ca adultul să pună întrebări, nu să ofere toate explicațiile imediat.
9. Teatrul de umbre
Folosește o lanternă și mâinile sau figurine decupate.
Copilul poate crea propriul spectacol și propriile personaje.
Activitatea stimulează creativitatea și exprimarea emoțională.
10. Borcanul cu provocări
Scrie pe bilețele activități precum:
- dansează un minut;
- construiește un pod;
- inventează un animal nou;
- desenează fără să ridici creionul;
- creează o melodie;
- găsește trei obiecte care seamănă între ele;
- imaginează o planetă nouă.
Copilul extrage un bilețel ori de câte ori spune că se plictisește.
În timp, va începe chiar el să propună provocări noi.
De ce este important jocul liber
Jocul liber nu este timp pierdut.
În timpul lui, copilul:
- își dezvoltă autonomia;
- exersează luarea deciziilor;
- învață să gestioneze frustrarea;
- negociază reguli;
- își dezvoltă creativitatea;
- își organizează propriul timp.
Aceste competențe sunt greu de exersat atunci când fiecare minut este planificat de adulți.
Cum îl ajuți să își dezvolte jocul independent
Poți începe cu perioade scurte.
Spune-i:
„Eu citesc aici timp de zece minute, iar tu alegi cu ce te joci. După aceea îmi arăți ce ai făcut.”
Crește treptat durata.
Nu interveni imediat când spune că nu știe ce să facă.
Lasă-i câteva minute să caute singur soluții.
La început poate protesta.
Cu timpul, va începe să își descopere propriile idei.
Greșeli frecvente pe care le fac părinții
- organizează fiecare minut al copilului;
- oferă imediat telefonul sau tableta;
- cumpără constant jucării noi;
- întrerup jocul liber pentru a-l corecta;
- propun prea multe activități simultan;
- confundă plictiseala cu lipsa de dezvoltare.
Uneori, cel mai valoros lucru pe care îl poate face adultul este să lase puțin spațiu în programul copilului.
Din acel spațiu apar deseori cele mai creative jocuri.
Când plictiseala poate ascunde altceva
Merită discutat cu medicul pediatru sau cu un specialist dacă, pe lângă afirmația repetată că se plictisește, copilul:
- nu reușește să își mențină atenția în aproape nicio activitate;
- renunță imediat indiferent de joc;
- pare trist sau lipsit de energie o perioadă lungă;
- evită constant contactul cu alți copii;
- își pierde interesul pentru activități care înainte îi făceau plăcere;
- apar schimbări importante de somn, alimentație sau comportament.
În aceste situații, plictiseala poate fi doar unul dintre semnalele unei dificultăți care merită evaluată.
Bibliografie
- The Power of Play – American Academy of Pediatrics
https://publications.aap.org/pediatrics/article/142/3/e20182058/38633/The-Power-of-Play-A-Pediatric-Role-in-Enhancing - Beyond Boredom and Anxiety: The Benefits of Play – Harvard Graduate School of Education
https://www.gse.harvard.edu/ideas/usable-knowledge/2019/01/beyond-boredom-and-anxiety-benefits-play - Playful Learning – Harvard Center on the Developing Child
https://developingchild.harvard.edu/resources/playful-learning/ - Selecting Appropriate Toys for Young Children in the Digital Era – American Academy of Pediatrics
https://publications.aap.org/pediatrics/article/143/1/e20183348/37216/Selecting-Appropriate-Toys-for-Young-Children - Screen Time and Children – American Academy of Pediatrics
https://www.healthychildren.org/English/family-life/Media/Pages/Where-We-Stand-TV-Viewing-Time.aspx - Principles of Child Development and Learning – NAEYC
https://www.naeyc.org/resources/position-statements/dap/principles - The Importance of Play – Zero to Three
https://www.zerotothree.org/resource/play/
Foto main: Shutterstock.com
Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi.
Ca redactor,...


Deficitul de profesori la discipline tehnice și reale, explicat de Ministerul Educației
32 de sportivi români, la start la Campionatele Mondiale de gimnastică aerobică de juniori
Jocurile Parasport 2026 au debutat printr-o ceremonie plină de emoție la București
VIDEO: Polițiștii din Timiș au deschis anul școlar cu ghiozdane pline pentru copiii care au nevoie