Mai mult, conform raportului epidemiologic al OMS, publicat in ianuarie 2012, introducerea vaccinarii impotriva infectiei cu pneumococ a dus la un declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningita, bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum si cei de peste 5 ani, in toate centrele in care s-a desfasurat analiza . Pentru meningita, cel mai grav sindrom al infectiei cu pneumococ, a fost evident la 3-4 ani dupa introducerea vaccinarii ca numarul cazurilor de meningita determinata de tulpinile vaccinale si de cele non-vaccinale la copiii sub 5 ani a scazut. Totodata, a scazut cu aproximativ 75% si numarul cazurilor de meningita determinata de toate serotipurile la copiii cu varsta de peste 5 ani .
Conform studiului realizat in Romania de ISRA Center, mamele au declarat ca printre motivele de a refuza vaccinarea se afla, in egala masura, covingerea acestora ca vaccinul „nu are efect” (29%) si “teama fata de reactiile adverse” (28%), urmata de afirmatia ca “mamele stiu si pot sa poarte de grija copiilor” (16%). Pentru mamele care nu si-au vaccinat copilul impotriva otitei si indecise in privinta vaccinarii (28% dintre respondenti) motivele tin de faptul ca “nu au toate informatiile” (30%) sau pentru ca „nu stiu daca vaccinarea este cu adevarat eficienta” (26%).
Totusi, datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca:
- Vaccinurile pneumococice conjugate disponibile in prezent sunt sigure si eficace; cresterea numarului de serotipuri prezente in aceste vaccinuri reprezinta progrese semnificative in lupta impotriva morbiditatii si mortalitatii determinate de bolile pneumococice .
- Siguranta este o chestiune extrem de importanta pentru orice vaccin si pentru orice producator de vaccinuri, aceasta fiind evaluata pas cu pas in perioada de cercetare si dezvoltare si supravegheata continuu dupa aprobarea vaccinului de catre organizatiile specializate. Mai mult, niciun vaccin nu este aprobat pentru utilizare pe piata pana cand nu se demonstreaza in mod riguros ca beneficiile vaccinarii depasesc in mod clar riscul de efecte adverse .
- Investitiile in dezvoltarea unui vaccin sunt semnficative, atat din punct de vedere financiar cat si ca timp: dezvoltarea unui vaccin parcurge mai multe etape preclinice, care pot dura 5 pana la 15 ani, urmate de etapa clinica de dezvoltare, care poate fi finalizata de asemenea in 5-15 ani. Luand in considerare si perioada de urmarire a sigurantei post-aprobare, intregul proces poate dura aproximativ 10-30 de ani . Iar GSK de exemplu investeste intre 500 de milioane de euro si 1 miliard de euro in fiecare vaccin.
- In mod ironic, faptul ca imunizarea a facut ca mai multe boli infectioase sa devina rare sau aproape nemaintalnite a creat o perceptie falsa in randul parintilor si a cadrelor medicale ca imunizarea nu ar mai fi necesara. Insa, tocmai aceste lacune in acoperirea vaccinarii au dus la o revenire a unor boli infectioase extrem de periculoase precum difteria, rujeola si poliomielita.
Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri
Conducerea sub influența alcoolului și drogurilor: răspunderea penală și riscurile majore pentru șoferi și comunitate
Cum va fi lumea ta peste 10 ani? Un studiu despre sustenabilitate și viitor, prin ochii liceenilor români
Fără Bullying la peste 260 de grădinițe din București și din țară