IN ACEST ARTICOL:

„Nu este corect!”

Este una dintre expresiile pe care mulți părinți ajung să o audă aproape zilnic. Apare când fratele primește primul desert, când alt copil câștigă un joc, când este timpul să oprească televizorul sau când părintele spune „nu” unei cereri.

Pentru adult, uneori este evident că situația este echitabilă. Pentru copil însă, lucrurile se văd diferit. El privește lumea prin prisma propriilor emoții și nevoi, iar ceea ce îi provoacă frustrare poate fi perceput imediat ca fiind nedrept.

Vestea bună este că simțul dreptății se dezvoltă în timp. Copiii nu se nasc înțelegând diferența dintre egalitate, echitate și compromis. Aceste concepte se construiesc treptat, prin experiențe repetate, prin joc și prin felul în care adulții explică regulile.

De ce spune copilul atât de des „nu este corect”

Pentru copilul mic, ceea ce este plăcut pare adesea corect, iar ceea ce produce frustrare pare nedrept.

Dacă pierde un joc, poate spune că regulile nu sunt bune.

Dacă fratele primește altceva, poate crede că este favorizat.

Tarot Online: Previziuni și etalări zilnice. Copilul spune mereu „nu pot”: cum îl ajuți să treacă de frica de greșeală și să capete încredere în el Copilul nu știe să își ceară scuze: cum îl înveți repararea fără să îl forțezi să spună Copilul renunță când nu îi iese din prima? 10 jocuri care dezvoltă perseverența și îl învață să mai încerce o dată

Dacă părintele stabilește o limită, copilul poate simți că este tratat incorect.

În multe situații, expresia „nu este corect” înseamnă de fapt:

  • Nu îmi place ce se întâmplă.
  • Sunt dezamăgit.
  • Îmi doream alt rezultat.
  • Nu înțeleg de ce regula este aceasta.
  • Mi-e greu să accept că nu pot avea ce vreau.

Înainte să corectezi comportamentul, este util să descifrezi emoția din spatele cuvintelor.

Cum înțeleg copiii ideea de dreptate în funcție de vârstă

Între 2 și 4 ani

La această vârstă, copilul privește lumea în principal din propria perspectivă.

Îi este greu să înțeleagă că ceilalți au nevoi diferite.

De aceea spune frecvent:

  • Eu primul!
  • Este al meu!
  • Și eu vreau!

Nu este egoism, ci o etapă normală a dezvoltării cognitive.

Copilul spune că îl doare burta înainte de școală: anxietate sau disconfort real? Cum faci diferența și ce pași practici ajută d Jocuri care îl ajută pe copil să își dezvolte memoria: 10 activități distractive care antrenează atenția Copilul se enervează când îl corectezi: fraze care păstrează demnitatea și cresc cooperarea

Între 4 și 6 ani

Copilul începe să înțeleagă existența regulilor.

Totuși, încă are dificultăți în a accepta că aceeași regulă poate produce rezultate diferite.

Dacă pierde, poate considera că jocul este nedrept.

Între 6 și 10 ani

Apare o înțelegere mai bună a regulilor și a colaborării.

Copiii încep să observe intențiile, contextul și consecințele.

Pot discuta despre ce este corect și ce nu, chiar dacă emoțiile rămân puternice.

Egalitate și echitate: două lucruri diferite

Mulți copii cred că dreptatea înseamnă ca toată lumea să primească exact același lucru.

În realitate, echitatea înseamnă să primești ceea ce ai nevoie într-un anumit context.

De exemplu:

Un frate primește medicamente pentru că este bolnav.

Copilul nu vrea să împartă: ce este normal pe vârste și cum îl înveți generozitatea fără forțare 10 jocuri care dezvoltă gândirea logică a copilului: activități simple care îl învață să găsească singur soluții Copilul întrerupe mereu adulții: cum îl înveți să aștepte rândul fără să îl rușinezi, cu pași practici pentru acasă și în public

Celălalt nu primește.

Nu este o nedreptate.

Este un răspuns diferit la nevoi diferite.

Același principiu apare și când:

  • unul dintre copii este mai mic;
  • unul are nevoie de mai mult ajutor la teme;
  • unul merge mai devreme la culcare.

Explicarea acestor diferențe îl ajută pe copil să înțeleagă că echitatea nu înseamnă întotdeauna tratament identic.

De ce compromisul este greu pentru copii

Compromisul presupune două abilități care se dezvoltă treptat:

  • controlul impulsurilor;
  • capacitatea de a lua în considerare și perspectiva altei persoane.

De aceea, pentru mulți copii este dificil să accepte:

  • să împartă timpul;
  • să aștepte;
  • să schimbe regulile;
  • să renunțe la o parte din ceea ce își doresc.

Compromisul nu apare spontan.

El se învață.

Copilul vorbește peste ceilalți copii: cum îl înveți conversația, ascultarea și respectarea rândului prin joc Copilul spune des: mă plictisesc? De ce apare această reacție și 10 activități care dezvoltă creativitatea fără ecrane Copilul nu suportă să piardă: cum crești toleranța la frustrare prin joc, fără rușinare și fără crize la fiecare competiție

Cum reacționezi când copilul spune „nu este corect”

Primul pas este să validezi emoția.

Poți spune:

  • Văd că ești dezamăgit.
  • Înțeleg că ai fi vrut altceva.
  • Știu că ți se pare nedrept.

Abia apoi explică regula.

De exemplu:

Fratele tău merge primul pentru că are programare la medic. După aceea este rândul tău.

Copilul acceptă mai ușor o limită atunci când se simte ascultat.

Evită explicațiile foarte lungi

Când copilul este foarte supărat, creierul lui nu poate procesa argumente complexe.

Explicațiile scurte sunt mai eficiente.

De exemplu:

Regula este aceeași pentru toți.

sau

Astăzi este rândul lui. Mâine va fi al tău.

Ulterior, când emoțiile se liniștesc, puteți discuta mai pe larg.

Nu schimba regulile doar pentru a opri conflictul

Uneori părintele cedează doar pentru a evita criza.

Copilul vorbește urât sau te lovește: cum reacționezi corect, pe etape de vârstă, cu limite ferme și fără rușinare Copilul refuză hainele: cum gestionezi sensibilitatea la materiale, etichete și cusături fără lupte Copilul meu de 8 ani s-a schimbat peste noapte? Sfaturi eficiente pentru Vârsta celor 8 crize

Copilul învață astfel că insistența poate modifica regulile.

Este mai util să păstrezi limita și să rămâi calm.

Consecvența îi oferă copilului predictibilitate și siguranță.

Învață-l să își exprime nemulțumirea altfel

În loc să spună doar:

Nu este corect!

îl poți încuraja să formuleze mai precis:

  • Sunt dezamăgit.
  • Mi-aș fi dorit și eu.
  • Mi-e greu să aștept.
  • M-am supărat că am pierdut.

Atunci când copilul învață să își numească emoțiile, intensitatea conflictelor scade.

Foto: Shutterstock.com

8 activități care îl ajută să înțeleagă regulile și compromisurile

1. Jocuri de societate cu reguli simple

Jocurile de masă îl învață să respecte rândul, să accepte rezultatul și să continue chiar dacă pierde.

Copilul te provoacă? 9 reacții care opresc testarea limitelor fără pedepse Crize de plâns la copii: ce faci în 3 minute ca să se calmeze fără să țipi Spovedania e calea să te împaci cu sufletul și cu Dumnezeu. Ce te întreabă preotul în acest act sacru de mărturisire?

2. Schimbarea rolurilor

Într-o zi copilul stabilește regulile unui joc, iar în alta urmează regulile propuse de altcineva.

Învață astfel că fiecare perspectivă contează.

3. Gătitul împreună

Fiecare membru al familiei primește o responsabilitate.

Copiii descoperă că rezultatul depinde de colaborare.

4. Povestiri despre personaje care negociază

Citiți împreună povești și întrebați:

Cum ar fi putut rezolva conflictul fără ceartă?

5. Borcanul compromisurilor

Scrieți pe bilețele soluții precum:

  • facem pe rând;
  • alegi tu astăzi, aleg eu mâine;
  • împărțim timpul;
  • căutăm o variantă nouă.

Când apare un conflict, extrageți o idee.

6. Construcții în echipă

Construiți împreună un oraș din cuburi sau o fortăreață din perne.

Copiii trebuie să negocieze și să ia decizii comune.

7. Jocul „Ce ai face tu?”

Propune situații precum:

Doi copii vor aceeași bicicletă.

Întreabă:

Ce soluție ar fi corectă?

8. Calendarul rândului

Pentru conflictele repetate, un calendar vizual îl ajută pe copil să vadă că fiecare își are rândul.

Astfel, regula devine predictibilă.

Cum vorbești despre reguli fără amenințări

Regulile funcționează mai bine când explică scopul, nu doar pedeapsa.

În loc de:

Pentru că așa spun eu.

poți spune:

Regula ne ajută pe toți să fim în siguranță.

sau

Avem aceeași regulă pentru fiecare membru al familiei.

Copiii acceptă mai ușor regulile atunci când le înțeleg sensul.

Ce să eviți

Nu spune:

  • Viața nu este corectă.
  • Nu mai comenta.
  • Taci și fă ce spun.
  • Nu ai niciun motiv să fii supărat.
  • Nu mai exagera.

Aceste replici nu îl ajută să înțeleagă dreptatea.

În schimb, îl pot face să creadă că emoțiile lui nu contează.

Cum arată un model sănătos

Copiii observă permanent cum rezolvă adulții conflictele.

Dacă părintele:

  • își respectă promisiunile;
  • își cere scuze când greșește;
  • negociază calm;
  • acceptă și el când pierde;
  • respectă regulile pe care le stabilește,

copilul învață că dreptatea înseamnă și responsabilitate, nu doar drepturi.

Când dificultatea este mai mare decât o etapă obișnuită

Este recomandat să discuți cu medicul pediatru, psihologul sau consilierul școlar dacă:

  • copilul reacționează extrem la orice limită;
  • izbucnirile sunt foarte intense și frecvente;
  • nu poate accepta niciodată că altcineva are prioritate;
  • conflictele afectează relațiile cu ceilalți copii;
  • dificultatea persistă mult peste vârsta la care se așteaptă o maturizare a acestor abilități;
  • apar și alte probleme importante de reglare emoțională sau comportamentală.

Bibliografie

Foto main: Shutterstock.com


Încă din copilărie, cuvintele au fost lumea mea. Scriam povești, versuri, jurnale intime. Găseam în scris o modalitate de a mă exprima, de a înțelege lumea din jur și pe mine însămi. 

Ca redactor,...

Abonează-te pe

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri