În timp ce mă luptam în interiorul meu cu senzația că nu aș fi fost iubită, că nu sunt un părinte bun, că nu obțin ceea ce îmi doresc, mi-a fost greu să îmi găsesc vocea interioară care să îmi reamintească: ACEASTA este alegerea lui. - Lily Isobella

Lilly Isobella îi învață pe părinți cum să vorbească cu copiii lor despre educația sexuală, despre consimțământ și despre limite sănătoase, despre dreptul pe care fiecare ființă umană îl are asupra propriului corp.

Este mama unui băiețel de doi ani la rândul ei. Recent, o postare pe care a publicat-o pe pagina ei de Facebook a devenit virală și așa a ajuns și la mine. De la primele cuvinte m-a emoționat. Am crezut că este vorba despre confesiunea unei tinere mame, în legătură cu un moment petrecut împreună cu băiețelul ei de 2 ani. Dar citind, mi-am dat seama că acest text este cu mult mai mult decât a descrie provocările maternității.

M-am gândit la multe lucruri atunci când am parcurs cuvintele ei scrise ca într-o poezie. Parcă a răscolit în mine și m-a făcut să mă gândesc la ceva ce mi-a lipsit în relație cu părinții mei. M-am gândit și la momente când nu am știut să spun NU, la momente când am suferit că mi s-a spus NU. M-am gândit că mi-ar fi plăcut să fi avut și eu astfel de repere în copilărie. M-am gândit și eu la aceste cuvinte care au puterea de a ne frânge inima în moduri atât de profunde dar și cum aceleași cuvinte ne pot da putere și o înțelegere mult mai autentică a persoanelor dragi de lângă noi: NU ASTĂZI. Redau mai jos, traducerea acestei postări atât de puternice:

Lily Isobella: Cele 2 cuvinte care mi-au frânt inima…

Băiețelul meu s-a uitat la mine, cu ochii lui imenși și albaștri de 2 ani și mi-a zis cu sinceritate: NU ASTĂZI.

Când l-am rugat să îmi dea o îmbrățișare de noapte bună, am simțit cum inima mi se fărâmițează în bucățele și am fost în mod instant copleșită de o sumedenie de răspunsuri care voiau a fi rostite.

DAR l-ai îmbrățișat pe tăticul…

DAR știi că îți dorești acest lucru… mereu facem așa…

Nu mă IUBEȘTI?

Dar vreau să te alint…

Și în acel moment m-am oprit și mi-am dat seama că am creat ceva uluitor. Un copil de 2 ani care s-a simțit destul de în siguranță să își impună propriile limite cu privire la atingere și afecțiune.

Un copil de 2 ani care și-a exersat primul său drept la consimțământ cu privire la propriul corp.

La naiba, chiar a durut.

Fiindcă îmi doream afecțiune. Doream să îl alint. Voiam iubire. Voiam porția mea de alintături cu cel mic.

Și nu am eu dreptul la așa ceva???

Nu.

Acesta este răspunsul scurt.

Oricât de mult mi-am dorit, nu aveam un drept să alint și să țin în brațe aceast băiat micuț – indiferent de cum am fost învățată să cred.

În timp ce mă luptam în interiorul meu cu senzația că nu aș fi fost iubită, că nu sunt un părinte bun, că nu obțin ceea ce îmi doresc, mi-a fost greu să îmi găsesc vocea interioară care să îmi reamintească: ACEASTA este alegerea lui și are tot dreptul să o facă. Și ACEASTA a fost o extraordinară oportunitate de a învăța.

„Nu îți face griji, băiețelul meu”, i-am spus. „Fără alintături în seara asta. Îți fac doar cu mâna și ne vedem mâine dimineață. ”

Apoi, au urmat aceste cuvinte care aproape mi-au zdrobit inima>

„Îmi pare rău, Mami.”

ACESTA  a fost momentul învățăturii. Și am făcut ca acest moment să conteze.

Vezi tu, mi-am petrecut foarte mult timp să le vorbesc părinților despre cum să le vorbească copiilor lor despre sex și adesea, a trebuit să îmi petrec timpul pentru a-i convinge că această conversație nu începe la pubertate. Începe în momente ca acesta. La 2 ani, când fiul tău crede că trebuie să își ceară scuze pentru că își exersează dreptul de a-și da consimțământul. Sunt momente ca acestea pe care trebuie să le faci să conteze.

Așa că m-am întors și am stat pe pătuțul lui și am vorbit.

Am vorbit despre faptul că este OK să nu vrei alintături și să spui asta.

Am vorbit despre ce se întâmplă dacă vrem alintături într-o zi și nu mai vrem a doua zi.

Ce e de făcut dacă vrem o alintătură și cel mai bun prieten al nostru nu vrea.

Ce facem dacă începem să ne alintăm cu cineva și apoi, acel cineva nu mai vrea.

Ce facem dacă cineva ne alintă dacă deja am spus clar FĂRĂ ALINTĂTURI.

Pentru că așa îți înveți copiii despre consimțământ și siguranță.

Nu așteptați până când copiii voștri au 13 ani și se framnată cu un cocktail de hormoni, dorințe și mass-media. Nu așteptați ca să aveți „discuția”. Nu așteptați până când acesata este în mod exclusiv despre sex.

O faci tot timpul, cu fiecare oportunitate, începând cu momentul când îi poți vorbi copilului tău.

Chiar și atunci când te doare în inima ta.

Chiar și atunci când te triggeruiește

Chiar când nu îți este convenabil

Chiar și atunci când sunt încă micuți

Chiar și când pare că nu ar avea consecințe.

Profiți de această oportunitate și scoateți tot ce este mai bun din ea.

Aceasta este o conversație curajoasă.

Ni se dau aceste oportunități în absolut fiecare zi cu copiii noștri. Trebuie doar să fim atenți și sufiecient de curajoși să fim cu ei în acel moment.

~ Lily Isobella

Foto homepage: Shutterstock/ Ann in the uk

Foto homepage: Shutterstock/ Snezana Ignjatovic


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Lily Isobella: Cele 2 cuvinte care mi-au frânt inima.