Abuzul emotional si copiii-bonsai

6. Negarea. Agresorul neaga victimei nevoile emotionale (“fugi de aici, cum sa-ti fie frica de tunete, esti baiat mare!” sau “ce nevoie ai sa te pup, acum esti copil mare”), neaga perceptiile, judecata, memoria victimei, precum si fapte, atitudini de ale sale si evenimente pe care victima le aduce in discutie, dar pe care agresorul nu vrea sa le recunoasca (“pleaca de aici, cand am zis eu lucrul asta?”/ “habar n-ai ce vorbesti”). De asemenea, refuzul de a asculta, de a vorbi, de a acorda atentie victimei este tot o forma de negare a sa si de abuz emotional.

7. Santajul emotional este, poate, singura forma de abuz emotional recognoscibila de cei mai multi parinti. Agresorul ameninta cu ruperea relatiei, cu abandonarea victimei, respingerea ei sau face apel la sentimenetele de compasiune ale victimei, la temerile sau valorile sale.

8. Dominarea. Celebra replica “faci asa pentru ca asa spun eu!” sau “asa vreau eu!” sunt cele mai la indemana exemple de dominare. De asemenea, controlul “unde ai fost, ce ai facut, cand vii, unde pleci, cu cine mergi ?” etc. asunt alte forme de abuz emotional. Victima se simte urmarita, controlata de parca ar fi in casa Big Brother.

9. Raspunsurile si atitudinile imprevizibile sunt o alta forma de abuz emotional. Practic, victima este mentinuta intr-o stare constanta de frica, de tensiune, nestiind la ce sa se astepte din partea agresorului, nestiind daca ceea ce a spus/ a facut va starni agresorului furia, dezaprobarea, respingerea etc. sau nu. Copiii ai caror parinti consuma alcool/droguri/sufera de afectiuni psihice sau sunt inconsecventi in cerintele lor, in regulile pe care le adopta si le abroga in mod aleatoriu, dupa cum au chef, traiesc intr-o perpetura incordare, in teama, anxietate, vesnic atenti la tot ce fac, vesnic asteptandu-se la o noua izbucnire nervoasa, insotita sau nu de bataie si umilinte.

Garbo

Ultima actualizare: 9 Septembrie 2020 @ 03:09

• 
• 

Mai multe despre Garbo